ELECTROGLOTOSPECTROGRAFÍE s. f. Metodă de stabilire a compoziției armonice a semnalelor vorbirii prin analiza impulsurilor obținute cu electroglotograful. – Din fr. électroglottospectrographie. Vezi definitia »

ABULÍE s.f. (Med.) Simptom psihic caracterizat prin lipsă de voință, inerție, nehotărâre. [Gen. -iei. / < fr. aboulie, cf. gr. a – fără, boule – voință]. Vezi definitia »

CHIMIATRÍE s.f. Teorie medicală învechită potrivit căreia acțiunile psihice se datorează unor reacții chimice. [Pron. -mi-a-, gen. -iei. / < fr. chimiatrie]. Vezi definitia »

DISCRAZÍE, discrazii, s. f. Stare generală morbidă care nu are o cauză bine definită. – Din fr. dyscrasie. Vezi definitia »

MACERÁȚIE s. f. macerare. (< fr. macération) Vezi definitia »