NEOHEGELIANÍSM s. n. Curent fiiozofic contemporan apărut în Anglia în a doua jumătate a sec. XIX, care dezvoltă studiul filozofiei lui Hegel. Sau: care preia anumite elemente ale filozofiei lui Hegel. [Pr.: ne-o-he-ghe-li-a-] – Din fr. néo-hégélianisme. Vezi definitia »

AFORÍSM, aforisme, s. n. Cugetare enunțată într-o formă concisă, memorabilă; maximă, sentință, adagiu. – Din fr. aphorisme, lat. aphorismus. Vezi definitia »

COLECTIVÍSM s. n. principiu fundamental al doctrinei comuniste exprimând colaborarea, solidaritatea, comunitatea de interese față de cauza generală comună. (< fr. collectivisme, rus. kollektivizm) Vezi definitia »

POMPIERÍSM s. n. manieră a artiștilor și literaților denumiți „pompieri”; stil afectat, pompos. (< fr. pompiérisme) Vezi definitia »

SADOMASOCHÍSM s. n. sadism combinat cu masochism. (< fr. sadomasochisme) Vezi definitia »