Definita cuvantului buccinator
BUCCINATÓR s. m. 1. mușchi al obrazului, cu rol în masticație și în expulzarea forțată a aerului din plămâni. 2. nerv maxilar inferior. (< fr. buccinateur, lat. buccinator)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu buccinator
ELECTROLIZÓR s. n. aparat, instalație cu care se efectuează electroliza. (< fr. électrolyseur) Vezi definitia »
MUTILATÓR, -OÁRE, mutilatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care mutilează; mutilant. – Din fr. mutilateur. Vezi definitia »
ÎNCEPĂTÓR, -OÁRE, începători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care începe; inițial. 2. S. m. și f. Persoană care se inițiază lucrând într-un domeniu de activitate oarecare; novice. 3. S. m. și f. (Rar) Persoană care inițiază ceva; inițiator. – Începe + suf. -ător. Vezi definitia »
FLUÓR s. n. metaloid gazos din grupa halogenilor, galben-verzui, cu miros înăbușitor, toxic, foarte activ. (< fr. fluor) Vezi definitia »
TEZAURIZATÓR s. m. cel care tezaurizează. (< lat. thesaurisator) Vezi definitia »