ENCLÍTIC, -Ă adj. (despre cuvinte, articole hotărâte, sufixe, desinențe) care se atașează la un cuvânt precedent, cu care formează o unitate, lipsit de accent propriu. (< fr. enclitique, lat. encliticus, gr. enklitikos) Vezi definitia »

COMÁTIC, -Ă adj. care prezintă aberația de coma (1). (‹ fr. comatique). Vezi definitia »

ANTIDOGMÁTIC, -Ă, antidogmatici, -ce, adj. Care respinge dogmatismul. – Anti- + dogmatic (după fr. antidogmatique). Vezi definitia »

ironic Vezi definitia »

DITIÓNIC adj. acid ~ = acid oxigenat al sulfului, rezultat prin oxidarea acidului sulfuros. (< fr. dithionique) Vezi definitia »