BACALAUREÁT, -Ă I. s. n. examen de absolvire a liceului, care urmărește să verifice dacă absolventul a atins nivelul adecvat de cultură generală și de maturitate intelectuală; titlul obținut; bac³ (2). II. s. m. f. posesor al unui asemenea titlu. (<fr. baccalauréat, lat. baccalaureatus) Vezi definitia »

SABÁT s. n. 1. sâmbătă, ultima zi a săptămânii la mozaici și la unii sectanți creștini, consacrată odihnei și ceremoniilor cultului. ◊ primul tratat din Talmud, referitor la aceste ceremonii. 2. adunare de vrăjitoare care, după credințele din evul mediu, avea loc sâmbăta la miezul nopții; ◊ (fig.) hărmălaie, zarvă. (< fr. sabbat, lat. sabbatum) Vezi definitia »

băiat de băiat expr. 1. om credul / naiv. 2. șmecher. Vezi definitia »

a tunat și i-a adunat expr. (iron.) bine se mai potrivesc; cine seamănă se adună. Vezi definitia »

DEMUTIZÁT, -Ă, demutizați, -te, adj. (Despre surdomuți) Care a fost educat pentru a înțelege limbajul oral. – V. demutiza. Vezi definitia »