PREEMINÉNȚĂ, preeminențe, s. f. (Livr.) Superioritate a cuiva sau a ceva. [Pr.: pre-e-] – Din fr. prééminence. Vezi definitia »

NITROGLICERINĂ s. f. Substanță lichidă, uleioasă, gălbuie sau incoloră, foarte toxică, obținută prin tratarea glicerinei cu un amestec de acid azotic și acid sulfuric și întrebuințată la fabricarea dinamitei și, în doze mici, ca medicament în unele boli de inimă. – Din fr. nitroglycérine. Vezi definitia »

TERAMICÍNĂ s. f. antibiotic dintr-un antinomicet, cu activitate asemănătoare celei a cloramfenicolului sau aureomicinei. (< fr. terramycine) Vezi definitia »

BURÁCĂ, burăci, s. f. (Reg.) Negură groasă, deasă. – Cf. bură. Vezi definitia »

CONSOÁNĂ, consoane, s. f. Sunet al vorbirii format din zgomote produse în diferite puncte ale canalului fonator prin închiderea (urmată de deschidere bruscă) sau prin strâmtoarea acestuia; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. – Din fr. consonne, lat. consona. Vezi definitia »