ventúză (-ze), s. f. – Organ sau recipient care se fixează pe ceva. – Mr. vinduză. Fr. ventouse; mr., din it. ventosa, cf. ngr. βεντοῦσα, venduza. Vezi definitia »

pắrpăriță, pắrpărițe, s.f. (reg.) V. pấrpăriță. Vezi definitia »

ANACRÚZĂ s. f. 1. silabă neaccentuată care precedă primul picior complet al unui vers. 2. (muz.) sunet precedând primul timp tare al unei măsuri. (< fr. anacrouse) Vezi definitia »

cioloboácă s.f. (reg.) 1. apă stătută, apă tulbure. 2. drojdii, bobală, lături, hâlbe, brahă. Vezi definitia »

STRUMÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesutului tiroidian afectat de strumă. [< fr. strumite, cf. lat. struma – gușă]. Vezi definitia »