TOROIPĂNÍ, toroipănesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bate zdravăn, a ciomăgi; a ucide cu toroipanul. – Din toroipan. Vezi definitia »

BĂJENÍ, băjenesc, vb. IV. Refl. (Înv. și arh.) A-și părăsi casa, provincia sau patria din cauza invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării boierești; a pribegi, a se refugia. [Var.: bejăní, bejení vb. IV] – Din băjenie. Vezi definitia »

CAIONI (CĂIANU), Ioan (1629-1687, n. Leghia, jud. Cluj), umanist român din Transilvania. Autor al unei antologii muzicale („Codex Caioni”) în care figurează și dansuri populare românești. I se atribuie cronica în versuri despre sfîrșitul domniei lui Vasile Lupu. A întemeiat o tipografie la mănăstirea Șumuleu-Ciuc, unde a fost stareț și custode. Autorul istoriei Ordinului franciscan de la Șumuleu. Primul român cu preocupări de botanică („Herbariu”). Vezi definitia »

AMERINDIÉNI s.m.pl. Nume dat indienilor din America, de rasă mongoloidă; (la sg.) Persoană aparținând acestei populații. // adj. Care aparține amerindienilor. [Pron. -di-eni. / < fr. amérindiens]. Vezi definitia »

BUNGHINÍ, bunghinesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra cu migală la ceva; a migăli. Vezi definitia »