PARAȘÚTĂ s.f. 1. Aparat construit în forma unei umbrele, care încetinește căderea unui corp și este folosit pentru lansarea din avion a oamenilor sau a materialelor în timpul zborului. ◊ Parașută luminoasă = parașută cu care se lansează un material cu bază de magneziu, care se aprinde în cădere, luminând puternic. 2. Dispozitiv de frânare pentru cazuri de avarii la ascensoare. [< fr. parachute < parer – a evita, chute – cădere]. Vezi definitia »

FARFURIOÁRĂ, farfurioare, s. f. Diminutiv al lui farfurie (1); farfuriuță. [Pr.: -ri-oa-] – Farfurie + suf. -ioară. Vezi definitia »

ATÓMĂ s. f. v. atom. Vezi definitia »

CARBÚRĂ s.f. Compus al carbonului cu un metal sau cu unele metaloide. [< fr. carbure]. Vezi definitia »

PIEDICÚȚĂ, piedicuțe, s. f. Plantă erbacee cu tulpina lungă și târâtoare, cu frunzele mici și dese, cu inflorescența în formă de spic (Lycopodium clavatum). – Piedică + suf. -uță. Vezi definitia »