CALAMÍNĂ s.f. 1. Reziduu care rămâne după arderea carburantului în cilindrul motoarelor cu ardere internă. 2. Silicat hidratat natural de zinc, care devine fosforescent prin frecare; hemimorfit. [Pl. -ne. / < fr. calamine, cf. lat.t. calamina]. Vezi definitia »

ACTINOBACILÓZĂ s. f. boală, frecventă la taurine, asemănătoare actinomicozei, prin adenopatie și abcese. (< fr. actinobacillose) Vezi definitia »

TROPOPÁUZĂ s.f. (Met.) Zonă de trecere dintre troposferă și stratosferă. [Pron. -pa-u-. / < fr. tropopause, cf. germ. Tropopause]. Vezi definitia »

IDIOGRÁMĂ s. f. cariogramă. (< fr. idiogramme) Vezi definitia »

PROCIDÉNȚĂ s.f. (Med.) Coborâre sau prolabare a unui organ sau a unei părți dintr-un organ. V. prolaps. [< fr. procidence, cf. lat. procidere – a cădea]. Vezi definitia »