Definita cuvantului caracter
CARACTÉR s. n. 1. ansamblu de trăsături psihico-morale distincte, relativ stabile, definitorii pentru om. ♦ dans de ~ = dans prin ale cărui figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie de ~ = comedie a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între caracterele personajelor. 2. personalitate morală caracterizată prin voință fermă, corectitudine și consecvență, integritate etc. 3. individualitate cu trăsături psihice complexe, într-o operă literară. 4. particularitate de structură, formă, substanță sau funcție a unui organism. ◊ caracteristică a unui lucru, fenomen. 5. element al unui alfabet; literă, semn grafic de același corp și aceeași familie. ◊ (inform.) literă, cifră, semn particular. 6. (mat.) numărul de elemente care ocupă după o permutare același loc ca și înainte de aceasta. (< fr. caractère, lat. character, gr. kharakter)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu caracter
SUBÍCTER s.n. (Med.) Formă de icter cu virulență scăzută. [< fr. subictère]. Vezi definitia »
APTÉR, -Ă adj. Fără aripi. ♦ (Arhit.; despre temple antice) Fără colonade laterale. ♦ (Despre insecte) Fără aripi. ♦ (Bot.; despre tulpină, pețiol sau peduncul) Fără expansiuni foliolare sau membranoase în formă de aripă. [< fr. aptère, cf. gr. a – fără, pteron – aripă]. Vezi definitia »
ceaflénder (ciuflénder), s.m. sg. (reg.) luceafărul de ziuă, planeta Venus. Vezi definitia »
OLEIFÉR, -Ă adj. Care produce ulei sau semințe oleaginoase. [Pron. -le-i-. / < fr. oléifère, cf. lat. oleum – ulei, ferre – a purta]. Vezi definitia »
PASAGÉR, -Ă, pasageri, -e s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care este numai în trecere printr-un loc, printr-o localitate etc., persoană care circulă sau călătorește folosind un mijloc de transport (în comun); călător. 2. S. n. Navă de pasageri. 3. Adj. (Rar) Vremelnic, trecător. – Din fr. passager. Vezi definitia »