Definita cuvantului carboide
CARBOÍDE s. f. pl. compuși organici care se găsesc în asfalturi naturale, în reziduurile de la cracare etc. (< fr. carboïdes)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu carboide
CUPRÍNDE, cuprínd, vb. III. I. Tranz. 1. A prinde, a apuca ceva de jur împrejur cu mâinile sau cu brațele. ♦ Tranz. și refl. recipr. A (se) îmbrățișa. ♦ (Înv.) A lua prizonier; a captura. 2. Fig. A îmbrățișa cu privirea; a vedea; a înțelege, a cunoaște. ♦ A închide în sine; a îngloba. 3. (Despre o haină) A fi potrivită pentru corpul cuiva. 4. (Reg.) A bara, a bloca, a închide un drum. I-a cuprins calea. II. 1. Tranz. (Și fig.) A acoperi din toate părțile; a învălui. 2. Tranz. A pune stăpânire; a cuceri. ♦ Fig. (Despre idei, mișcări sociale) A pătrunde în...; a atrage. ♦ Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A apuca, a stăpâni. 3. Refl. A-și mări averea; a se îmbogăți. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A umple un spațiu cu volumul sau cu dimensiunile sale; a ocupa. 2. (Despre numere) A include, a conține în valoarea, în mărimea pe care o reprezintă. Numărul patru cuprinde de două ori numărul doi.Refl. A intra de... ori (în alt număr). Numărul doi se cuprinde de două ori în numărul patru. ♦ (Despre texte) A fi alcătuit din..., a îngloba în structura sa...; a avea în compoziția sa... ♦ (Despre epoci istorice sau geologice) A se întinde pe o perioadă de... [Perf. s. cuprinséi, part. cuprins.Var.: coprínde vb. III] – Lat. comprendere (= comprehendere). Vezi definitia »
ARAHNÍDE s.f.pl. Clasă de animale nevertebrate, cuprinzând păianjenii, scorpionii etc.; (la sg.) animal din această clasă. [Sg. arahnidă. / < fr. arachnides, cf. gr. arachne – păianjen]. Vezi definitia »
SCIURÍDE s.f.pl. Familie de animale rozătoare, cuprinzând veverița, marmota etc.; (la sg.) animal din această familie. [< fr. sciurides, cf. lat. sciurus – veveriță]. Vezi definitia »
LACERTÍDE s. f. pl. familie de lacertilieni: șopârlele și reptilele înrudite. (< fr. lacertidés) Vezi definitia »
vínde (vînd, vîndút), vb. – A ceda pe bani dreptul de proprietate asupra unui lucru. – Mr. vindu, vindere, megl. vind, istr. vindu. Lat. vendĕre (Pușcariu 1892; REW 9190), cf. it. vendere, prov., fr., cat. vendre, sp., port. vender.Der. vînzare, s. f. (vîndut; trădare); vînzător, s. m. (persoană care vinde). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z