HUNGAROLOGÍE s. f. hungaristică. (< germ. Hungarologie) Vezi definitia »

DECORÁȚIE, decorații, s. f. 1. Distincție (ordin, medalie) ce se acordă cuiva pentru merite deosebite într-un anumit domeniu de activitate, pentru o faptă eroică sau pentru servicii excepționale aduse statului. 2. (Rar) Acțiunea, arta de a decora, de a orna; (concr.) totalitatea obiectelor care servesc la împodobire, la ornamentație. [Var.: (înv.) decorațiúne s. f.] – Din fr. décoration, lat. decoratio, -onis. Vezi definitia »

REVERBERÁȚIE s.f. 1. Persistență, datorită reflexiei pe pereți, a unui sunet într-o încăpere închisă după ce sursa sonoră nu mai emite unde. 2. Reflexie a luminii sau a căldurii; strălucire, scânteiere. ◊ Cuptor cu reverberație = cuptor de topit cu acoperișul boltit și căptușit cu cărămidă refractară, în care încălzirea materialului se face prin contactul cu gazele de ardere și prin radierea căldurii din acoperiș. [Gen- -iei, var. reverberațiune s.f. / < fr. réverbération]. Vezi definitia »

HIDREMÍE s. f. creștere anormală a cantității de apă din sânge. (< fr. hydrémie) Vezi definitia »

HIPERCHILÍE s.f. (Med.) Creștere a secreției gastrice. [Gen. -iei. / < fr. hyperchylie, cf. gr. hyper – peste, chylos – suc]. Vezi definitia »