AFABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi afabil; cordialitate. – Din fr. affabilité, lat. affabilitas, -atis. Vezi definitia »

ABÁTE vb. III. 1. tr., refl., intr. A (se) îndepărta de la o direcție, normă, linie de conduită etc. 2. tr. A doborî. 3. refl. A se năpusti, a cădea. [Cf. fr. abatire, it. abbattere]. Vezi definitia »

PROXIMITÁTE s. f. apropiere imediată (în spațiu, timp, rang). (< fr. proximité, lat. proximitas) Vezi definitia »

este o variantă a strategiei de piaŃă în cazul în care cererea este excesivă, care poate fi adoptată de o organizaŃie pentru a reduce temporar sau permanent cererea. Vezi definitia »

VIGUROZITÁTE s.f. (Liv.) Însușirea de a fi viguros; vigoare. [< viguros + -itate]. Vezi definitia »