GHIOÁGĂ, ghioage, s. f. 1. Armă veche de luptă, alcătuită dintr-un fel de ciomag (de lemn sau de fier) cu capătul bombat și ghintuit. P. gener. Ciomag, bâtă, măciucă. 2. Capătul bombat, de obicei ghintuit, al unei ghioage (1). – Et. nec. Vezi definitia »

PENTAGRÁMĂ, pentagrame, s. f. Figură geometrică plană în formă de stea cu cinci colțuri, considerată de antici ca simbol al perfecțiunii și folosită adesea ca talisman. – Din fr. pentagramme. Vezi definitia »

BEREGÁTĂ, beregate, s. f. (Pop.) Laringe, înghițitoare; p. ext. partea gâtului în care se află laringele; gâtlej. – Comp. sb. berikat. Vezi definitia »

foárfă s.f. (reg.) 1. om neglijent cu îmbrăcămintea. 2. om neglijent cu vorbele pe care le folosește. Vezi definitia »

ANFILÁDĂ, anfilade, s. f. Șir de clădiri, de portice sau de colonade care se succed în linie dreaptă. – Fr. enfilade. Vezi definitia »