SMOCUȘÓR, smocușoare, s. n. Smoculeț. – Smoc + suf. -ușor. Vezi definitia »

CURĂȚITÓR, -OÁRE, curățitori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care curăță. 2. S. f. Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc. 3. S. n. Unealtă, aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor, impurităților etc. de pe suprafața pieselor. 4. S. n. Aparat pentru separarea dintr-un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid. – Curăți + suf. -tor. Vezi definitia »

VIDANJÓR, vidanjori, s. m. Lucrător care evacuează, curăță haznalele, gurile de scurgere etc. – Din fr. vidangeur. Vezi definitia »

ÎNSOȚITÓR, -OÁRE, însoțitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care însoțește, care întovărășește. ◊ Însoțitor de vagoane = funcționar la căile ferate însărcinat cu supravegherea unui vagon de la stația de pornire până la stația de destinație. – Însoți + suf. -tor. Vezi definitia »

CĂLDIȘÓR, -OÁRĂ, căldișori, -oare, adj. Căldicel. – Cald + suf. -ișor. Vezi definitia »