giuvaér (-re), s. n. – Bijuterie, podoabă. – Var. juvaer. Mr. giuvair, megl. giăvăier. Tc. cevahir „diamant” (Șeineanu, II, 190; Lokotsch 694), cf. ngr. τσοβαέρι, alb. ğevaher (Meyer 81), bg. dževair. – Der. giuvaerica, s. f. (bijuterie, podoabă), din ngr. τσοβαεριϰά, se folosește mai ales la pl.; giuvaiergiu, s. m. (bijutier), din tc. cevahirci. Vezi definitia »

POLIMÉR, -Ă I. adj. (biol.; despre organe, organisme) cu mai multe părți sau diviziuni. II. s. m. produs macromolecular a cărui moleculă este constituită prin unirea mai multor molecule de monomer. (< fr. polymère) Vezi definitia »

FOSILIFÉR, -Ă adj. Care conține fosile. [< fr. fossilifère]. Vezi definitia »

ȘANSONIÉR s. n. 1. culegere franceză de cântece. 2. (spec.) culegere de poezii lirice ale truverilor și trubadurilor. (< fr. chansonnier) Vezi definitia »

BEEPER BI-PĂR/ s. n. pager. (< engl. beeper) Vezi definitia »