Definita cuvantului mâncătorie
MÂNCĂTORÍE, mâncătorii, s. f. (Fam.) 1. Hoție, fraudă, delapidare. 2. Intrigă, bârfeală. – Mâncător + suf. -ie.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mâncătorie
CEBOCEFALÍE s.f. Malformație congenitală în care nasul este turtit, iar ochii foarte apropiați. [Gen. -iei. / < fr. cébocéphalie, cf. gr. kebos – maimuță, kephale – cap]. Vezi definitia »
POST-CHEIE s. n. funcție foarte importantă. (după fr. poste-cléf) Vezi definitia »
PAREMIOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază proverbele. ♦ Totalitatea proverbelor dintr-o limbă. [Gen. -iei. / < fr. parémiologie, cf. gr. paroimia – proverb, logos – studiu]. Vezi definitia »
MONOTONÍE s. f. însușirea de a fi monoton; lipsă de varietate. (< fr. monotonie) Vezi definitia »
HAIDUCÍE, haiducii, #s. f.# 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + #suf.# -ie. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z