Definita cuvantului mâncătură
MÂNCĂTÚRĂ, mâncături, s. f. 1. Eroziune a solului (mai ales sub acțiunea apei). 2. (Reg.) Urmă lăsată de anumite boli care degradează țesuturile organismului. – Mânca + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mâncătură
CHINOLEÍNĂ, chinoleine, s.f. v. Chinolină. Vezi definitia »
a-și face firmă expr. (deț.) a deveni lider neoficial al unui grup de deținuți. Vezi definitia »
TIMÓNĂ, timone, s. f. Roată de lemn sau de metal cu ajutorul căreia se manevrează cârma unei nave. – Din ngr. timóni. Vezi definitia »
FERÁTĂ, ferate, adj. (În sintagma) Cale (sau linie) ferată = drum special amenajat prevăzut cu șine, pe care circulă trenurile; drum-de-fier. – Din fr. [voie] ferrée. Vezi definitia »
AMOEBĂ s.f. v. amibă. Vezi definitia »