ROBITÓR, -OÁRE, robitori, -oare, adj. (Rar) Care cucerește, captivează, farmecă; fermecător. – Robi + suf. -tor. Vezi definitia »

ANIHILATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Care anihilează. [Cf. fr. annihilateur]. Vezi definitia »

ORIENTATÓR, -OÁRE adj. Care indică direcția, care orientează. [Pron. -ri-en-. / cf. it. orientatore]. Vezi definitia »

CUADRIMOTÓR s. n. v. cvadrimotor. Vezi definitia »

RĂZUITÓR, -OÁRE, (1) răzuitoare, s. n. (2, 3) răzuitori, s. f. 1. S. n. Unealtă folosită la răzuirea lemnului sau a unor piese de metal. 2. S. f. Răzătoare. 3. S. f. Unealtă cu care se răzuiesc diferite obiecte (pentru a le curăța). ♦ Mașină cu care se îndepărtează radiculele de pe bobul de orez încolțit. ♦ Unealtă în formă de târnăcop mic sau de sapă cu care se curăță noroiul, gheața etc. adunate între șinele și contrașinele unui pasaj de nivel. [Pr.: -zu-i-] – Răzui + suf. -itor. Vezi definitia »