BULICHÉR, bulichere, s. n. (Reg.) Cuțit mare și lung; cuțit stricat, care nu taie. – Cf. magh. bugyli „briceag”. Vezi definitia »

BAJOAIÉR s.n. 1. Fiecare dintre cei doi pereți laterali ai unei ecluze. 2. Fiecare dintre cele două plutitoare laterale ale unui doc plutitor. [Pron. -joa-ier. / < fr. bajoyer]. Vezi definitia »

ALUMINIFÉR, -Ă adj. care conține aluminiu sau alumină. (< fr. aluminifère) Vezi definitia »

BIEDERMEIER [bídermaiər], stil de decorație interioară și de mobilier (solid, simplu și cu forme armonioase), dezvoltat în Germania și Austria între 1815 și 1860. Vezi definitia »

FINISTÉR s.n. (Liv.) Promontoriu, cap. [Cf. Finisterre – promontoriu la extremitatea nord-vestică a Europei]. Vezi definitia »