rar (ráră), adj. – 1. Puțin, redus, limitat. – 2. Depărtat, distanțat. – 3. Neobișnuit, excepțional. – 4. (Adv.) De puține ori. – 5. (Adv.) Domol, lin. – Mr. area, rar. Lat. rarus (Pușcariu 1437; REW 7067), cf. it., sp., port. raro, fr. rare, prov. rar. – Der. arar, adv. (de puține ori); (a)rareori, adv. (de puține ori); rara, adv. (încet, fără grabă), se folosește mai ales cu reduplicare; rări, vb. (a spația; a frecventa mai puțin; refl., a se împuțina); rărime, s. f. (raritate, singularitate); răriș, s. n. (chelie, loc liber între obiecte); rarefacți(un)e, s. f., din fr. raréfaction; rarisim, adj., din fr. rarissime; raritate, s. f., din lat. raritas (sec. XIX). Rareș, adj., folosit mai ales ca poreclă, azi înv., pare să fi indicat o persoană mică de statură (după Tiktin, o persoană cu păr puțin). Vezi definitia »

PRIMIPILÁR s.m. Centurion care comanda prima unitate a unei cohorte în armata romană. [< lat. primipilaris, cf. fr. primipilaire]. Vezi definitia »

CONTUÁR s.n. v. contoar (1) [în DN]. Vezi definitia »

ȚAR s.m. Suveran al Rusiei. Vezi definitia »

TELECRONICÁR, -Ă, telecronicari, -e, s. m. și f. Cronicar al emisiunilor de televiziune. – Tele- + cronicar. Vezi definitia »