XILÉN s.n. Hidrocarbură lichidă extrasă din gudronul de huilă. [< fr. xylène, cf. gr. xylon – lemn]. Vezi definitia »

EGÚMEN, -Ă, egumeni, -e, s. m. și f. Stareț(ă). – Din ngr. igúmenos. Vezi definitia »

ABDOMÉN, abdomene, s. n. 1. Parte a corpului, între torace și bazin, în care se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii și intestinele; pântece, burtă, foale. 2. (Biol.) Partea posterioară a corpului la artropode. – Din fr., lat. abdomen. Vezi definitia »

DEJALÉN, dejalenuri, s. n. Țesătură de bumbac mercerizat, de calitate superioară, din care se confecționează cămăși bărbătești, bluze etc.; (la pl.) varietăți din această țesătură. [Pl. și: dejalene. – Var.; dejalénă s. f.] – Cf. engl. delaine. Vezi definitia »

SFEN s.n. (Chim.) Titanit. [< germ. Sphen, cf. gr. sphen – colț]. Vezi definitia »