SPLENOMETRÍE s. f. evaluare a gradului de mărire a volumului splinei la bolnavii de malarie. (< spleno- + -metrie²) Vezi definitia »

MILÍȚIE s.f. 1. Corp de armată nepermanent înființat la începutul republicii romane, care era chemat sub arme numai în timp de război. ♦ (În trecut) Armată neregulată de rezervă, compusă din orășeni și țărani, cuprinzând și unele corpuri de armată speciale. 2. (În fostele țări socialiste din Europa) Instituție care avea drept scop menținerea ordinii și a securității publice. [Gen. -iei. / < rus. milițiia, cf. lat. militia, fr. milice]. Vezi definitia »

COPRODÚCȚIE, coproducții, s. f. Producție cinematografică, film realizat prin colaborarea unor studiouri cinematografice din două sau mai multe țări. – Din fr. coproduction. Vezi definitia »

EXOGAMÍE s. f. 1. obicei în cadrul ginții matriarhale de a nu îngădui căsătoria decât cu indivizi aparținând altui trib sau clan. 2. (biol.) împerechere de indivizi neînrudiți. ◊ fuzionare a gameților în afara organismului. (< fr. exogamie) Vezi definitia »

CELULOTERAPIE (celulă + terapie) s. f. Administrare parentală, în scop terapeutic, de fragmente, de țesături neterologe, de origine embrionară sau adulte, menite a asigura o revitalizare sau o stimulare generală a organismului; este o metodă ale cărei rezultate sînt deocamdată controversate. Vezi definitia »