IMPURITÁTE, impurități, s. f. 1. Lipsă de puritate, de curățenie. ♦ Stare a unui mediu cu toxicitate ridicată, cu microbi etc. 2. Corp sau substanță străină care se găsește în masa altui corp sau a unui material (și a cărei prezență determină modificarea proprietăților materialului). – Din fr. impureté, lat. impuritas, -atis. Vezi definitia »

INFIRMITÁTE s. f. 1. stare a celui infirm; lipsă parțială sau totală a unui organ sau a unei funcții. 2. (fig.) slăbiciune, imperfecțiune. (< fr. infirmité, lat. infirmitas) Vezi definitia »

HTONOFÍTE s. f. pl. plante care trăiesc pe sol sau subteran. (< lat. chtonophytae) Vezi definitia »

ARDELENÉȘTE adv. În felul ardelenilor; ca în Ardeal. – Din ardelean + suf. -ește. Vezi definitia »

VICLENÉȘTE adv. (Înv. și arh.) În mod viclean. – Din viclean + suf. -ește. Vezi definitia »