Definita cuvantului cenobiu
CENÓBIU s. n. 1. mănăstire în care călugării au viața organizată în comun. 2. (biol.) colonie imobilă de organisme unicelulare, înglobată într-o masă mucilaginoasă comună. 3. grup de celule în colonii, la cloroficee. (< it. cenobio, lat. cenobium)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu cenobiu
candríu (candríe), adj. – 1. Cherchelit, amețit, cu chef. – 2. Extravagant, singular. Origine incertă. După Graur 133, din țig. kangeri „biserică”, datorită identificării ce se face de obicei în argou între „biserică” și „cîrciumă”, cf. biserică (Graur, BL, V, 223). Vezi definitia »
AEROAMFÍBIU adj., s.n. (Vehicul cu pernă de aer) adaptat la navigația aeriană și pe apă. [< fr. aéroamphibie]. Vezi definitia »
ȘOFRĂNÍU, -ÍE, șofrănii, adj. De culoare galbenă. – Șofran + suf. -iu. Vezi definitia »
CONÚBIU s. n. 1. (livr.) căsătorie. 2. (bot.) altoire. (< lat. conubium) Vezi definitia »
nihiú! interj. (reg.) strigăt cu care se alungă câinii sau alte animale. Vezi definitia »