ORTOFONÍE s.f. Pronunțare considerată normală sau corectă a unui fonem sau a unui grup de foneme. [Gen. -iei. / < fr. orthophonie, cf. gr. orthos – drept, phone – sunet]. Vezi definitia »

FETOSCOPÍE s. f. examen endoscopic al fetusului, pentru detectarea unor malformații congenitale. (< feto- + -scopie) Vezi definitia »

INSTRÚCȚIE s.f. 1. Învățătură, știință căpătată în școli prin învățare, prin studiu organizat; instruire. 2. Pregătire practică a militarilor, totalitatea exercițiilor militare practice făcute în vederea deprinderii mânuirii armelor. 3. (Jur.) Fază procedurală în desfășurarea proceselor constând în adunarea și cercetarea probelor. [Gen. -iei. / cf. fr. instruction, rus. instrukțiia, lat. instructio]. Vezi definitia »

rahat în ploaie / pe băț expr. 1. lucru de calitate inferioară. 2. persoană insignifiantă. Vezi definitia »

TAHIPSIHÍE s. f. accelerare a ritmului gândirii. (< fr. tachypsychie) Vezi definitia »