Definita cuvantului centumvir
CENTUMVÍR s. m. (în Roma antică) membru al unui colegiu de judecători, o sută de magistrați, care judeca afacerile civile. ◊ magistrat dintr-un municipiu, dintr-o colonie. (< lat., fr. centumvir)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu centumvir
DUUMVÍR s.m. (Ist.) Magistrat roman care exercita o funcție importantă împreună cu un alt magistrat. [Pron. du-um-. / < lat. duumvir]. Vezi definitia »
CIMIȘÍR, cimișiri, s. m. Arbust decorativ cu frunze ovale și persistente, cu flori galbene-verzui (Buxus sempervirens). – Din tc. çimșir. Vezi definitia »
pir s. m. – Plantă (Agropyrum repens). Sl. pyro „alac” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 257; Conev 47), cf. sb., cr. pir „secară”. Vezi definitia »
LAMPROFÍR s.n. Rocă eruptivă cu structură porfirică, bogată în minerale feromagneziene. [< fr. lamprophyre, cf. gr. lampros – strălucitor]. Vezi definitia »
VATÍR, vatiruri, s. n. Țesătură de bumbac, de in sau de cânepă, foarte apretată, folosită pentru întăriri la haine (bărbătești). – Din germ. Wattier[leinen]. Vezi definitia »