BÁNCĂ¹, bănci, s. f. Scaun îngust și lung pe care pot ședea mai multe persoane. ◊ Banca acuzaților = bancă pe care stau, într-o sală de judecată, acuzații. Banca apărării = bancă pe care stau, într-o sală de judecată, avocații apărării. ♦ Scaun pentru una sau mai multe persoane (de obicei cu pupitre), pe care șed școlarii în clasă. ◊ Loc. adv. Pe băncile școlii = la școală. De pe băncile școlii = din timpul petrecut în școală. – Fr. banc. Vezi definitia »

HEPARÍNĂ s.f. Substanță cu acțiune anticoagulantă, folosită în tratamentul infarctului miocardic, tromboflebitelor etc. [< fr. héparine]. Vezi definitia »

LOBÍTĂ s. f. inflamație a unii lob (pulmonar). (< fr. lobite) Vezi definitia »

ALITERATÚRĂ s. f. literatură lipsită de valoare estetică. (< fr. alittérature) Vezi definitia »

RADIONECRÓZĂ s.f. (Med.) Necroză a unui țesut produsă de radiații ionizate. [Cf. fr. radionécrose]. Vezi definitia »