HIPOGÉN, -Ă adj. (despre roci) format la mari adâncimi. (< fr. hypogène) Vezi definitia »

termen ce denumeste acele persoane lipsite de etica,neincadrate prin actiunile lor in limitele bunului simt Vezi definitia »

pen’ cine? pron. interog. pentru cine? Vezi definitia »

OMOGÉN, -Ă, omogeni, -e, adj. 1. Care are o alcătuire sau o structură unitară, care prezintă omogenitate; nediferențiat. 2. (Mat.; despre funcții cu mai multe variabile) A cărei valoare rămâne proporțională pentru variabile proporționale. – Din fr. homogène, germ. homogen. Vezi definitia »

Termen preluat din vechea teorie umorala si insemnand initial o constitutie particulara a unui individ, datorita unui anumit amestec al umorilor fundamentale. A fost utilizat apoi pentru a desemna reactivitatea patologica a unei persoane fata de diverse substante (alimente, medicamente, polen,etc.) care nu provoaca nici o reactie suparatoare la majoritatea indivizilor. Astazi, fiind cunoscut ca este vorba de reactii alergice, termenul a iesit din uz. Idiosincrazie psihica – repulsie nemotivata fata de obiecte, persoane, fenomene din mediul inconjurator. Vezi definitia »