pistórnic (pistórnice), s. n. – Sigiliu de lemn care se imprimă pe prescuri. – Var. pristornic, p(r)istolnic. Sl. pĕsta, probabil prin intermediul unei forme *pĕstovĭnikŭ „sigiliu” (Tiktin). Der. din sl. prĕstolĭnikŭ (cf. pristol), propusă de Candrea, pare mai puțin certă. Pristornic (var. pristenior), s. n., pe lîngă „sigiliu” mai denumește și planta (Abutilon Avicennae). Vezi definitia »

EURÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la euristică. ◊ (despre procedee metodologice) care, prin întrebări, duce la descoperirea unor adevăruri noi. II. s. f. metodă de studiu și de cercetare prin descoperire; arta de a duce o dispută în scopul de a descoperi adevărul. (< fr. euristique) Vezi definitia »

DOCIMOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la docimologie. [< fr. docimologique]. Vezi definitia »

SINGENÉTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la singeneză. 2. (despre animale) care provine din aceeași linie pură; gemeni univitelini. 3. (despre minerale) format în același timp cu roca în care se găsește. II. s. f. studiu al istoricului dezvoltării asociațiilor vegetale. (< fr. syngénétique) Vezi definitia »

CRIC s.n. Aparat folosit pentru ridicarea greutăților prin împingere în sus. [< fr. cric]. Vezi definitia »