BALNEOTERAPÍE s. f. Tratarea bolilor prin întrebuințarea metodică a apelor termale sau minerale și a nămolurilor. [Pr.: -ne-o-] – Din fr. balnéothérapie. Vezi definitia »

PARCIMONÍE s.f. (Rar) Economie dusă la extrem; zgârcenie. ♦ (Fig.) Măsură, reținere. [Gen. -iei. / < fr. parcimonie, cf. lat. parcimonia]. Vezi definitia »

OTORINOLARINGOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul urechii, al nasului și al laringelui, precum și cu bolile lor. [Gen. -iei. / < fr. oto-rhino-laryngologie, cf. gr. ous – ureche, rhis – nas, larynx – laringe, logos – studiu]. Vezi definitia »

VISCERALGÍE s.f. (Med.) Nume generic pentru durerile viscerelor. [Gen. -iei. / < fr. viscéralgie, cf. lat. viscera – viscere, gr. algos – durere] Vezi definitia »

MEZOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază influența mediilor asupra organismelor. – Din fr. mésologie. Vezi definitia »