MEGALOCITÓZĂ s. f. anemie pernicioasă provocată de megalocitele din sânge. (< fr. mégalocytose) Vezi definitia »

LEOÁRBĂ, leoarbe, s. f. (Reg.; depr.) Gură (ca organ al vorbirii). – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

jidovínă s.f. (reg.) 1. drum între două dealuri. 2. tăietură naturală într-un mal; năruitură, surpătură de mal. 3. movilă mare de pământ din vechime; măgură, mamelon. Vezi definitia »

GROÁPĂ, gropi, s. f. Gaură, cavitate (mai adâncă) în pământ. ◊ Expr. A da în gropi (de prost ce e), se spune despre un om foarte prost. ♦ Mormânt; p. ext. moarte. ◊ Expr. A săpa (cuiva) groapa = a unelti (împotriva cuiva). A fi cu un picior în groapă = a fi aproape de moarte. – Cf. alb. gropë. Vezi definitia »

COSMONÁVĂ s. f. navă spațială. (după fr. cosmonef, rus. kosmokorabli) Vezi definitia »