OBRÁȚ, obrațe, s. n. (Înv. și reg.) Veche unitate de lungime, egală cu 26,76 metri; (astăzi) măsură de lungime (nedeterminată), de obicei mică. – Din sl. obratŭ „hotar”. Vezi definitia »

ȘOIMULÉȚ, șoimuleți, s. m. Diminutiv al lui șoim; șoimișor, șoimulean, șoimușor. – Șoim + suf. -uleț. Vezi definitia »

ialovăț, ialovéți, s.m. (reg.) ienupăr. Vezi definitia »

TÂNĂRÚȚ, -Ă, tânăruți, -e, adj. (Reg.) Tinerel. – Din tânăr + suf. -uț. Vezi definitia »

zaț (-țuri), s. n. – 1. Rămășiță, drojdie de cafea. – 2. Compoziție tipografică. Germ. Satz. – Der. zețar, s. m. (culegător în tipografie), din germ. Setzer; zețărie, s. f. (slujba de zețar; culegătorie); zețui, vb. (a culege), din germ. setzen. Vezi definitia »