VÉVERIȚĂ, veverițe, s. f. Mamifer rozător de talie mică, cu blană roșcată sau neagră pe spate și albă pe piept, cu coada lungă și stufoasă, care trăiește pe arbori (Sciurus vulgaris). ♦ Epitet dat unei fete vioaie, zglobii. – Din sl. vĕverica. Vezi definitia »

FÂȚÂIÁLĂ, fâțâieli, s. f. Faptul de a (se) fâțâi; umblet fără rost, agitat, dintr-un loc într-altul; fâțâit. [Pr.: -țâ-ia-] – Fâțâi + suf. -eală. Vezi definitia »

NÁVĂ s. f. 1. vas plutitor de dimensiuni mari, amenajat și echipat pentru a se deplasa pe, sau sub apă; vapor. 2. aeronavă. ♦ ~ cosmică = astronavă. 3. partea centrală a unei biserici creștine; naos, nefă. (< fr., it. nave, lat. navis) Vezi definitia »

REȚÉTĂ s.f. 1. Ordonanță, prescripție medicală. ♦ Formular special pe care medicul prescrie medicamentele. ♦ Indicație pentru prepararea unei mâncări sau băuturi. 2. (Fig.) Soluție practică pentru rezolvarea unui lucru, a unei situații diferite. ♦ (Fig.) Formulă stereotipă; șablon. 3. Sumă de bani realizată din vânzarea biletelor la un spectacol etc. [< fr. recette, cf. it. ricetta]. Vezi definitia »

TULPIOÁRĂ, tulpioare, s. f. Tulpiniță. – Din tulpină + suf. -ioară. Vezi definitia »