Definita cuvantului chiton
CHITÓN1 s. n. (ant.) tunică lungă și strâmtă cu mâneci largi, purtată la greci de femei și bărbați, pe sub himation. (< fr. chiton, gr. khiton)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu chiton
CASTRÓN, castroane, s. n. Vas adânc în care se aduc la masă unele mâncăruri. – Indirect din fr. casserole. Cf. săs. Kastrol, scr. kastrola, pol. kastrol. Vezi definitia »
pogón (pogoáne), s. n. – Măsură agrară, egală cu 5011,79 m2. – Megl. pogon. Sl. pogonŭ, de la pogoniti „a mîna boii”, însemna la început întinderea pe care o arau doi boi într-o zi, cf. sp. arada, yugada, yunta (Miklosich, Slaw. Elem., 37; Cihac, II, 124; Conev 70), cf. bg. pogon. – Der. pogonărit, s. n. (impozit pe vii, creat de Dabija în 1662, suprimat tot de el în 1664, reintrodus de Nicolae Mavrocordat (1714), și din nou desființat in 1744. În 1803 valora doi taleri de fiecare pogon; pogonar (var. pogonaș, pogonici), s. m. (Mold., ziler care lucra într-o vie); pogonesc, adj. (Mold., care formează o bucată întreagă de un pogon); pogoni, vb. (înv., a goni), din sl. pogoniti; pogonici, s. m. (Trans., persoană care mînă vitele), cf. Miklosich, Slaw. Elem., 36. Pogonici este și numele care se dă ariciului în unele cîntece de copii; după Diculescu, Elementele, 493, ar fi cuvînt diferit, din gr. πώγων „barbă”, părere nu foarte convingătoare. Vezi definitia »
STADIÓN s. n. teren, cu tribune pentru spectatori, amenajat pentru desfășurarea competițiilor sportive. (< germ. Stadion) Vezi definitia »
ITALOFÓN, -Ă adj., s. m. f. (vorbitor) de limbă italiană. (< ital/ian/ + -fon2) Vezi definitia »
BRETÓN2, -Ă, bretoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a peninsulei Bretagne (Franța), descendentă a vechilor celți. 2. Adj. Care aparține bretonilor2 (1), privitor la bretoni2. 3. S. f. Limbă celtică vorbită de bretoni2 (1). – Din fr. breton. Vezi definitia »