OLĂCĂRÍE, olăcării, s. f. (Reg.) Orație de nuntă; conăcărie. – Din olăcar + suf. -ie. Vezi definitia »

JUSTIFICÁȚIE s. f. justificare. (< fr. justification, lat. iustificatio) Vezi definitia »

COMINÁȚIE s.f. (Lit.) Figură retorică prin care oratorul sau un autor enunță, sub formă de avertisment la adresa auditoriului sau a unui personaj, o nenorocire inevitabilă. [< fr. commination, cf. lat. comminatio – amenințare]. Vezi definitia »

CHEIROPODALGÍE s. f. durere în extremitățile mâinilor și picioarelor. (< fr. chéiropodalgie) Vezi definitia »

plămâníe, plămâníi, s.f. (înv.) tuberculoză pulmonară. Vezi definitia »