a lua (pe cineva) la sigur expr. a ataca (pe cineva) de-a dreptul, cu dovezi evidente și cu precizie, fără a-i lăsa posibilitatea să se eschiveze. Vezi definitia »

FLUCTUÁ vb. intr. a fi schimbător; a oscila, a varia. (< fr. fluctuer, lat. fluctuare) Vezi definitia »

GARGANTUA Tü-Á/ s. m. (fam.) mare mâncău. (< fr. gargantua) Vezi definitia »

SITUÁ vb. I. refl. A ocupa un anumit loc într-o ordine; (p. ext.) a lua o atitudine, a activa de pe o anumită poziție. ♦ tr. A așeza într-un anumit loc. [Pron. -tu-a, p.i. 3,6 -uează, ger. -uând. / < fr. situer, it. situare, cf. lat. situs – așezare]. Vezi definitia »

ACIUÁ vb. A-și găsi refugiu, a se pune la adăpost, a se pripăși Var. aciuia, aciola -Din lat. Cieri Vezi definitia »