OCUPÁȚIE s.f. I. Îndeletnicire, profesiune, meserie. ♦ Preocupare, treabă. II. 1. Luare în stăpânire cu forța a unui teritoriu, a unui oraș etc. de către o putere străină, care impune un anumit regim. 2. Luare în posesiune, în stăpânire; ocupare. [Gen. -iei, var. ocupațiune s.f. / cf. fr. occupation, lat. occupatio]. Vezi definitia »

ANIZOSCILOMETRÍE s. f. inegalitate de amplitudine a oscilațiilor arteriale. (< fr. anisoscillométrie) Vezi definitia »

INCÍZIE s.f. Tăietură făcută cu bisturiul în corpul unui om sau al unui animal. ♦ Tăietură făcută în coaja unui arbore sau în interiorul unui material. [Gen. -iei, var. inciziune s.f. / cf. fr. incision, it. incisione, lat. incisio]. Vezi definitia »

INTERFEROMETRÍE s.f. Determinare a unor măsuri fizice care se bazează pe fenomene de interferență. [Gen. -iei. / < fr. interférométrie]. Vezi definitia »

ZINCOGRAFÍE s.f. (Poligr.) Tehnica obținerii clișeelor metalice folosite în imprimerie; zincogravură. ♦ Atelier în care se execută asemenea clișee. [Gen. -iei. / < fr. zincographie, cf. fr. zinc, gr. graphein – a scrie]. Vezi definitia »