IPOTECÁR, -Ă adj. garantat printr-o ipotecă. ♦ credit ~ = credit care are la bază însăși proprietatea ce face obiectul împrumutului convenit prin ipotecă. (< fr. hypothécaire) Vezi definitia »

RADIOITINERÁR, radioitinerare, s. n. Itinerar urmat de o aeronavă care se conduce după semnalele primite de la radiofarurile hertziene. [Pr.: -di-o-] – Radio² + itinerar (după fr. radioraid). Vezi definitia »

ȚAR s.m. Suveran al Rusiei. Vezi definitia »

COLECȚIONÁR, -Ă s.m. și f. Posesor al unei colecții; amator de colecții. [Cf. fr. collectionneur]. Vezi definitia »

miștocar, -ă, miștocari, -e I. adj. 1. ironic, batjocoritor. 2. glumeț. 3. frivol, neserios. II. s. m., s. f. vorbitor de argou. Vezi definitia »