cliúciu, cliúciuri, s.n. (înv.) 1. cheia unei probleme, formula care o rezolvă. 2. tâmpla capului. 3. cârlig de care se atârnă un vas pentru fiert în coliba lucrătorilor de păduri. Vezi definitia »

RUMENÍU, -ÍE, rumenii, adj. Roșiatic. – Rumen² + suf. -iu. Vezi definitia »

MAGISTÉRIU s.n. 1. Stagiu de trei ani după obținerea licenței în teologie, echivalent cu doctoratul. 2. Formă de învățământ superior din Italia care conferă un titlu universitar în litere și pedagogie, valabil pentru învățământul mediu. [Pron. -riu. / < lat. magisterium, cf. fr. magistère, it. magistero]. Vezi definitia »

DECIZÓRIU, -IE adj. 1. (jur.) referitor la decizia voluntară. 2. (log.) care rezultă din hotărârea liberă a spiritului. (< fr. décisoire, lat. decisorius) Vezi definitia »

DELÍCIU s.n. Plăcere mare, intensă; savoare; desfătare. [Pron. -ciu. / cf. fr. délice, lat. delicium]. Vezi definitia »