PICÓN s. n. piesă a unui ciocan pneumatic, tijă ascuțită la vârf, pentru despicarea, dislocarea sau sfărâmarea rocilor, zidurilor etc. (< it. piccone) Vezi definitia »

POLIGÓN s.n. 1. Figură geometrică formată dintr-o linie frântă închisă. 2. Teren pentru trageri de instrucție cu arme de foc. ♦ Teren de tir. [< fr. polygone, cf. lat., gr. polygonos < gr. polys – numeros, gonia – unghi]. Vezi definitia »

ESPADÓN s. n. 1. sabie mare și lată a infanteriei germane și elvețiene, cu garda în formă de cruce și cu mânerul lung, mânuită cu amândouă mâinile. 2. pește al cărui maxilar superior se prelungește în formă de sabie; pește-spadă. (< fr. espadon) Vezi definitia »

CLAXÓN, claxoane, s. n. Dispozitiv de semnalizare sonoră, folosit de obicei la autovehicule. – Din fr. klaxon. Vezi definitia »

ACORDEÓN, acordeoane, s. n. Instrument muzical portativ cu burduf, claviatură și butoane, ale cărui sunete se produc prin vibrația unor ancii metalice. [Pr.: -de-on] – Din fr. accordéon, germ. Akkordeon. Vezi definitia »