stolnicíe s.f. (înv.) 1. slujba, funcția stolnicului domnesc; calitatea de stolnic; perioadă în care cineva deținea această slujbă. 2. instituție administrativă care se afla sub conducerea stolnicului; clădire în care se afla această instituție. Vezi definitia »

APOTÉCIE s.f. (Biol.) Organ reproducător în formă de cupă la ascomicete și licheni, în care se formează ascele. [Gen. -iei, var. apoteciu s.n. / < fr. apothécie, cf. gr. apotheke – depozit]. Vezi definitia »

femeie usuratica Vezi definitia »

ECOPATÍE s. f. manifestare patologică în repetarea fără sens a unor cuvinte sau acțiuni. (< engl. echopathy) Vezi definitia »

restrícție (-ți-e) s. f., g.-d. art. restrícția (-ți-a), g.-d. art. restrícției; pl. restrícții, art. restrícțiile (-ți-i) Vezi definitia »