Definita cuvantului coarticulație
COARTICULÁȚIE s. f. (lingv.) rostire concomitentă a sunetelor. (< fr. coarticulation)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu coarticulație
NEOORTODOXÍE s. f. mișcare teologică protestantă care reînvie doctrinele tradiționale. (< engl. neoorthodoxy) Vezi definitia »
decépție (decépții), s. f. – Deziluzie, dezamăgire. – Var. decepțiune. Lat. deceptio, -onem (sec. XIX). – Der. decepționa, vb. (a decepționa). Vezi definitia »
VERTIGOFOBÍE s. f. fobie de vertij. (< fr. vertigophobie) Vezi definitia »
METALOTERMÍE s. f. Procedeu de obținere a unor metale din compușii lor prin reducerea acestora cu ajutorul unui alt metal, a cărui afinitate față de oxigen, sulf etc. este mai mare decât a metalului care se extrage. – Din fr. métallothermie. Vezi definitia »
românofilíe s. f., g.-d. art. românofilíei Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z