TOPOGRAFÍE s. f. 1. ramură a geodeziei, tehnica măsurătorilor și a calculelor unor porțiuni mici ale suprafeței terestre văzute în plan orizontal, precum și tehnica reprezentării grafice a acestora. 2. relief, configurație a unui teren, a unui organism anatomic etc. 3. înfățișare, așezare a unui loc, a unui oraș etc. ◊ descriere amănunțită a acestei înfățișări. 4. figură de compoziție, constând în descrierea cadrului de desfășurare a unei scene (un templu, peisaj). (< fr. topographie) Vezi definitia »

RESÓRBȚIE s. f. 1. dispariție lentă a unui lichid (patologic), a unui țesut sau organ (străin organismului) prin absorbția lui treptată în țesuturile vecine. 2. încorporare a unei substanțe; absorbție. (< fr. résorption) Vezi definitia »

hodáie s.f. (reg.) luminația ce se face la postul de Paști când flăcăii strigă fetele de pe un deal. Vezi definitia »

PROSOPOSCOPÍE s.f. Studiul aspectului feței și al modificărilor pe care i le imprimă bolile. [Gen. -iei. / < fr. prosoposcopie, cf. gr. prosopon – față, skopein – a privi]. Vezi definitia »

MIOPLASTÍE s.f. (Med.) Transplantare musculară. [Pron. mi-o-, gen. -iei. / < fr. myoplastie, cf. gr. mys – mușchi, plassein – a forma]. Vezi definitia »