Definita cuvantului cognomen
COGNÓMEN s. n. al treilea nume al unei persoane, care arată familia, potrivit vechiului drept roman. ◊ supranume. (< lat. cognomen)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu cognomen
termen tehnic ce descrie procesul prin care sunt extrase dintr-un semnal, 2 sau mai multe semnale combinate anterior prin multiplexare Vezi definitia »
AUTOTRÉN s.n. Ansamblu format dintr-un autovehicul și una sau mai multe remorci. [Pl. -uri. / cf. it. autotreno]. Vezi definitia »
CORALIGÉN, -Ă adj. (Geol.) Calcar coraligen = calcar rezultat din acumularea coloniilor de corali. [< fr. coralligène]. Vezi definitia »
elén (elénă), adj. – Din Grecia antică. – Var. (înv.) elin. Gr. Ἔλληνος (sec. XVI). – Der. elenic, adj.; helenism, s. n.; elenist, s. m.; eleniza, vb.; elinesc, adj. (înv., elen, grec; păgîn); elinește, adv. (în grecește). Vezi definitia »
OLIGOFRÉN, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de oligofrenie. [< fr. oligophrène]. Vezi definitia »