APETÉNȚĂ s. f. (Livr.) Tendință a cuiva către ceea ce îi poate satisface nevoile, înclinațiile etc. naturale. – Din fr. appétence. Vezi definitia »

PLÁSMĂ s.f. 1. Produs lichid intercelular aflat în sânge, în limfă și în mușchi. 2. Zonă dintr-o descărcare electrică într-un gaz, care conține atât ioni negativi, cât și atomi și molecule neutre. ♦ Masă gazoasă dintr-o astfel de zonă. [< fr., gr. plasma < plassein – a forma]. Vezi definitia »

ADENOGRÁMĂ s. f. examen citologic al produsului unui ganglion. (< fr. adénogramme) Vezi definitia »

țoápă¹, țoápe, s.f. (reg.) lovitură de bâtă. Vezi definitia »

CARAGÁNĂ s.f. (Bot.) Arbust ornamental din familia leguminoaselor, originar din Asia, cu frunze compuse și cu flori mari, galbene-aurii. [< fr. caragan]. Vezi definitia »