FOLCLORÍSTIC, -Ă I. adj. folcloric. II. s. f. știință care se ocupă cu studiul creației folclorice; folclor (2). (< germ. folkloristisch, /II/ germ. Folkloristik, rus. folkloristika) Vezi definitia »

TÓPIC, -Ă, topici, -ce, s. f., s. n., adj. I. S. f. 1. (Lingv.) Ordinea cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază. ♦ Parte a sintaxei sau a stilisticii care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază. 2. (La pl.; în retorica antică) Argumente de natură generală, aplicabile în toate cazurile analoage; locuri comune. II. Adj. 1. Care aparține topicii (I), privitor la topică. 2. (Despre nume) Care denumește locuri, localități. III. S. n., adj. (Medicament) aplicat local, extern. – Din fr. topique, it. topica. Vezi definitia »

ANTITÉTIC, -Ă, antitetici, -ce, adj. Care conține o antiteză; care folosește antiteze. – Din fr. antithétique. Vezi definitia »

HOMOGENÉTIC, -Ă adj. descendent din același strămoș. (< fr. homogénetique) Vezi definitia »

CARUL MIC, numele popular al unei grupări de stele din constelația Ursa Mică, alcătuită din șapte stele, dintre care patru reprezintă cutia carului, iar celelalte trei oiștea; la capătul oiștii se află Steaua Polară. Vezi definitia »