CÓMIC, -Ă I. adj. 1. propriu comediei, referitor la comedie. 2. care stârnește râsul; hazliu, vesel, ridicol. II. s. n. categorie estetică, ceea ce provoacă râsul într-o operă dramatică. III. s. m. actor care interpretează roluri de comedie. (< fr. comique, lat. comicus, gr. komikos) Vezi definitia »

ORGANOLÉPTIC, -Ă I. adj. care se bazează pe simțuri. II. adj., s. n. (substanță) care impresionează organele de simț. (< fr. organoleptique) Vezi definitia »

DODECAFÓNIC, -Ă, dodecafonici, -ce, adj. Care aparține dodecafonismului, privitor la dodecafonism; dodecafonist. – Din fr. dodécaphonique. Vezi definitia »

PANELÉNIC, -Ă adj. Panelenistic. ◊ Serbări panelenice = serbări organizate în cinstea zeilor, la care participau tinerii veniți din toate părțile Greciei antice și la care aveau loc întreceri atletice, muzicale și poetice. [Cf. fr. panhellénique]. Vezi definitia »

NARCÍSIC, -Ă adj. (Liv.) Narcisiac. [< fr. narcissique]. Vezi definitia »