Definita cuvantului completitudine
COMPLETITÚDINE s. f. (log.) proprietate a unui sistem ipotetic-deductiv în care orice propoziție supusă regulilor de deducție poate fi demonstrată. (după fr. complétude)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu completitudine
ALITERAȚIÚNE s.f. v. aliterație. Vezi definitia »
DERIVAȚIÚNE s.f. v. derivație. Vezi definitia »
ÎNTREȚÍNE vb. I. tr. 1. a păstra în stare bună. 2. a alimenta, a susține (arderea). II. tr., refl. a da, a(-și) asigura mijloacele de trai necesare. III. refl. a sta de vorbă cu cineva, a conversa. (după fr. /s'/entretenir) Vezi definitia »
MALEDICȚIÚNE s.f. (Liv.) Blestem. [Pron. -ți-u-, var. maledicție s.f. / cf. fr. malédiction, lat. maledictio]. Vezi definitia »
CLOISONNÉ /CLOA-ZO-NÉ/ s. n. 1. tehnică de lucrare a emailului sau a pietrelor semiprețioase constând în încastrarea acestora într-o împletitură de metal, separând motive florale sau geometrice, policrome. 2. obiect astfel realizat. (< fr. cloisonné) Vezi definitia »